Berlinala 8

Două debutante la peste 80 de ani distanță

O coincidență de programare în Berlinală sau o dorință de a ne face să reflectăm? Este vorba de primul film, ca regizoare, editoare și actriță a controversatei, dar extrem de talentateiLeni Riefenstahl : Lumina albastră, legenda din Munții Dolomiți și Adina Pintilie, care și ea e regizoare, editoare și joacă rolul intervievatoarei în Nu mă atinge-mă!/ Touch Me Not. (Într-o variantă mai neaoșă: Las-mă și nu-mi da pace!) La Leni e o poveste romantică, în muntele de cristal, care pare că-și cere sacrificiul uman și sătenii care o acuză de vrăjitorie pe frumoasa și sălbatica Junta, de care se îndrăgostește un pictor, ce încearcă s-o salveze să nu fie omorâtă cu pietre de localnicii furioși. Scene întregi amintesc de mult mai târziul La Sorciere cu Marina Vlady, din 1956, sau chiar cu scena lapidării din Zorba Grecu, cu Irene Papas. Senzual și înfricoșător, filmat extrem de modern, și din cele mai neașteptate unghiuri, speculând lumina la maximum, rămâne un titlu de referință, chiar dacă are unele stângăcii inevitabile, dar o plastică intubitabil fascinantă.

Touch Me Not e din familia filmelor experimentale, o sexualitate tratată ca-n laborator, cu lupa gros planului, cu răbdarea a 7 ani de căutări, și nu numai de fonduri, o coproducție a 5 țări: România, Germania, Franța, Republica Cehă și Bulgaria, cu actori și personaje dornice să-și împărtrășească nu numai cele mai intime părți ale trupului , ci și emoțiile, trăirile și sfaturile. Protagoniștii sunt persoane cu cele mai neașteptate dizabilități, inclusiv sufleteșri. Regizoarea reia o temă pe care în 1956, Polanski o inducea în Repulsie, prima lui creație în engleză, cu Cathrine Deneuve în rolul principal. Și în filmul Adinei se vorbește tot în engleză ca să-i deac aracterul universal al temerilor și pudorilor, greu de trecut de spectator, (și poate și actorii nostri, care lipsesc cu desăvârșire), mărturisite sau nu. Entuziasmul directorului festivalului este întru totul în concordanță cu ideea de a selecționa subiecte cât mai incitante, aici cuvântul ar fi chiar excitante, într-o orgie în scopuri medicale, de vindecare, de studiu al fiecărui detaliu, pentru a ajunge la o dezinhibiție apoteotică, într-un dans nebun, fără de sfârșit. Protagonista e o nemțoaică, pe care publicul a încurajat-o cu aplauze entuziaste, cu o scenă, pe care era o echipă extrem de numeroasă, cum nu s-a mai văzut, cu Ambasadorul României, venit la proiecția de la Berlinale Palast, cu mulțumiri și bucuria unui proiect dus la capăt, despre care se va scrie mult, la granița dintre documentar și ficțiune, la o psihoterapie atipică, în care ca privitor devii voyeurist, stingher și obsedat de o melodie, pe care n-o s-o uiți niciodată: Melancolia, alături de jocul de sunete, strigăte, gemete explicite, țipete care nu știu dacă vindecă sau duc la o și mai mare reticență. Mai mult ca sigur că va putea fi văzut la TIFF, la Cluj și prin multe festivaluri, pentru că e original și extrem de îndrăzneț, în aborda tabuuri, ce păreau de neatins. Brahms, jocuri de oglinzi, spovedanii, o lume halucinantă, cu oameni, uneori mai fericiți, în ciuda aparențelor. Precis va pleca de la Berlinală cu cel puțin un premiu!

Și a mai fost în afara competiției, tot cu povestitor, cu un narator cum e trendul în mai tot ce s-a prezentat anul acesta, Eldorado, un amestec de refugiați actuali și victime ale holocaustului, o fetiță asemeni Annei Frank, dar și producția din 1930, cu și de Wilhelm Dieterle, despre Ludwig al II-lea al Bavariei, regele nebun, admirator necondiționat al lui Wagner, un suveran îndrăgostit de arhitectură și neînțeles, subiect reluat magistral peste ani de Visconti.

În competiție a fost și Muzeul , turnat în Mexic, cu Gael Garcia Bernal , cu un furt la fel de absurd precum cel de tablouri al românilor de acum câțiva ani. Azi noua premieră a polonezei, care împărțea Ursul de argint cu Radu Jude, a fost în juriu, în 2017 și aduce acum Mug: Malgorzata Szumowska. Succes! Body era un subiect tulbură tor, să vedem dacă istoria se va repeta!

Din Germania, cu sprijinul RomPetrol
Irina-Margareta Nistor